Victor Crivoi, antrenorul Irinei Begu, este primul tenismen care a adoptat dieta fără gluten, dar Novak Djokovic a impus-o ca stil de viață. Diagnosticat de la 14.000 de kilometri distanță, sârbul a crezut, inițial, că are astm bronșic, dar Victor a suferit o astfel de afecțiune astmatică, popular numită „gâfâială”.
Cu un an înainte ca Djokovic să fie diagnosticat, din Cipru, în timp ce juca un sfert de finală la Australian Open, Crivoi descoperea că este alergic la gluten după un turneu Challenger jucat în 2009, la Tanger, în Maroc!
„Regimul fără gluten înseamnă, practic, o disciplină. Să menții regimul fără gluten pe o perioadă lungă de timp nu este ușor pentru că nu găsesești peste tot alimente potrivite și te învață să mănânci mai sănătos”, a spus Victor Crivoi pentru ProSport, după meciul câștigat de eleva sa în primul tur la Miami, 6-7(6), 6-1, 6-1 cu Hailey Baptiste (SUA).
Glutenul este o proteină de origine vegetală, întâlnită preponderent în cereale precum grâul, orzul sau secara. Însă acesta se mai află ascuns în mai multe produse: de la anumite tipuri de ciocolata, la conserve de legume sau compoturi. Victor Crivoi a fost diagnosticat cu boala celiacă din cauza intoleranței la gluten dar lui Djokovic nu i-a fost identificată o asemenea afecțiune cauzată de elasticitatea aluatului dat de o făină care ajută la fabricarea unor produse de panificație pufoase, crescute. Incapacitatea de a digera glutenul se manifestă sub formă de oboseală cronică, tulburări gastro-intenstinale, probleme articulare, neurologice sau dermatologice.
Spe deosebire de Crivoi, Djokovic are sensibilitate la gluten, diferită de boala celiacă și care afectează 6 la sută din populația americană. Este motivul pentru care la Miami Open există mâncare preparată special în restaurantul jucătorilor astfel încât aceștia să evite așa numitul efect “nocebo” – teama că un anume lucru dăunează cu efect psihologic transpus și în rezistența la efort fizic competitiv tenisului. În plus, tenismenii caută să evite fermentația glucidelor care generează disconfort intestinal.
Spre deosebire de Djokovic care leșina pe teren (n.r. cum s-a întâmplat la un turneu de la Bol, Croația; la US Open, cu Monfils sau la Australian Open 2010, contra lui Tsonga) motiv pentru care sârbul s-a operat de polipi ca să-și tripleze capacitatea respiratorie, Crivoi a fost pacientul care a confirmat că, la aproximativ 50% dintre copii identificați cu astm bronșic, acesta devine inactiv în perioada adolescenţei (supranumită perioada „lunii de miere“) pentru ca apoi simptomele să reapară la maturitate.
Obligat să mănânce totul fără făină, cautând alimentele cele mai proaspete, fără ulei (în special), lipsite de grăsimi, Crivoi explică, din propie experiență, de ce extrem de mulți tenismeni au adoptat acest regim alimentar la care au apelat Novak Djokovic, Venus Williams, Sabine Lisicki sau polonezul Hubert Hurkacz (deținătorul titlului la Miami Ope”) încât, în restaurantele tururor marilor turnee din lume, exista alimentație specifică fără gluten: „Te învață să mănânci fără lucruri nesănătoase, grele pentru ficat, ușor digerabile. Cred că orice jucător, acum mai nou, toți jucătorii, am văzut în vestiar, au batoane fără gluten, în restaurante au meniuri fără gluten dar, nu peste tot”.
Marius Copil a urmat, și el, acest regim alimentar fără gluten despre care a discutat cu Victor Crivoi în 2009 exact anul debutului lui în Cupa Davis: „Mănânc mult pește, fructe de mare și alte produse ușoare similare unei diete vegane: la Australian Open îmi făcusem plăcerea de a savura foarte multe dulciuri dar am pus 5 kilograme. Eram balonat dar mai ales simțeam oboseală iar analizele au relevat că am și am intoleranță la gluten”. Regimul alimentar schimbat l-a ajutat pe Copil sa slăbească 8 kilograme și poate nu întâmplator a jucat cu Federer finala de la Basel.
Igor Cetojevic, medic specialist în acupunctură, licențiat în 1988 a Universitatea din Sarajevo, cu studii in medicina chineză tradițională, privea la televizor, în reședința lui din Cipru, meciul lui Djokovic cu Tsonga de la Australian Open 2010 când sârbul acuza grave probleme respiratorii: „Nole este intolerant la gluten”, i-a spus soției posesorul diplomei în magnethoterapie din New Delhi.
Printr-un prieten comun (mama lui Djokovic, Dijana este născută la Belgrad din părinți croați), Cetojevic l-a contact pe Djokovic și i-a „testul pâinii”: medicul i-a cerut lui Nole să țină o bucată de pâine în mâna stângă pe stomac, în timp ce el apăsa brațul drept întins. În timp ce ținea pâinea, Djokovic nu a putut opune rezistență la presiunea făcută de medic.
„El este un jucător destul de disciplinat și am văzut că are, tot timpul, pachetul lui. Mă rog tot timpul are semințele lui, regimul lui propriu făcut de nutriționiști profesioniști și, cred că îl ajută. După cum vedem este unul dintre cei mai bine pregătiți fizic jucători și cu o energie foarte mare”, mai spune Victor Crivoi, anrenorul Irinei Begu.
Pasionat de paste si pizza, cu părinți proprietari ai unui restaurant italienesc (“Red Bull”, rebotezat “Novak”) în Kopaonik (cea mai cunoscută stațiune de schi din Serbia), Djokovic și-a deschis în Monte Carlo, un restaurant , Eqvita, cu mâncare “free-gluten”. Rezident în Monaco până nu demult, sârbul și-a cumpărat, cu 6,4 milioane de euro, o vilă în Marbella, construită în stil maur pe care o închiria, cu 10.000 de euro săptămânal, fostul patron al lui CFR Cluj, Arpad Paszkani. Pe Costa del Sol, Djokovic este vecin cu Ioan Andone! Fostul mare fotbalist român are casă lângă numărul 1 mondai ATP în cel mai select complex rezidențial, “Sierra Blanca”.
MENIU DJOKOVIC
Echilibru optim între forță, putere și viteză
Ziua 1/ Mic dejun: un pahar cu apă, două lingurițe de miere. Musli pe bază de ovăz (fără gluten), stafide, afine, semințe de dovleac sau de floarea soarelui și migdale.
Pâine fără gluten sau biscuiți cu avocado și ton.
Prânz: platou un măr cu unt de alune sau pepene galben.
Cină: salată, minestrone și un file de somon cu roșii sărate.
Ziua a doua/ Dimineață: un pahar cu apă, două lingurițe de miere plus o banană cu unt de arahide și fructe.
Pâine prăjită fără gluten, cu unt de migdale și din nou miere.
Prânz: fructe și nuci. Salată, cu ton, boabe de fasole cannellini și o supă de roșii.
Ziua a treia/ Ovăz cu arahide și banane cu unt de fructe după paharul cu apă și cele două lingurițe de miere.
Hummus de casă cu mere sau crudități.
Salată și apoi cu paste (fără gluten) cu pesto. Avocado cu biscuiți și fructe.
Cină: Salată cu avocado, supă de morcov și ghimbir iar apoi pui prăjit cu lămâie.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER